Aerarea apelor uzate este procesul de adăugare a aerului în apele uzate pentru a permite biodegradarea aerobă a componentelor poluante. Este o parte integrantă a majorității sistemelor biologice de tratare a apelor reziduale. Spre deosebire de tratamentul chimic care utilizează substanțe chimice pentru a reacționa și a stabiliza contaminanții în fluxul de apă reziduală, tratamentul biologic utilizează microorganismele care apar în mod natural în apele uzate pentru a degrada contaminanții de ape reziduale.
Aerarea este componenta cea mai critică a unui sistem de tratare care utilizează procesul de epurare cu nămol activat. Un sistem de aerare bine conceput are un impact direct asupra nivelului de tratare a apelor reziduale pe care le realizează. O distribuție amplă și uniform distribuită de oxigen într-un sistem de aerare reprezintă cheia pentru tratarea rapidă, viabilă din punct de vedere economic și eficiența apei reziduale.
